Predici Programe recente În direct Donații

Următorul eveniment: Duminică 9:00am-1:00pm

Mai sunt:

 
Evenimente speciale
  • 04
    August
    Serviciu divin pentru copii @ 7pm
     
    06
    August
    Serviciu divin
     
    07
    August
    Serviciu divin pentru tineri
  • 09
    August
    Serviciu divin pentru 65+@ 9:00am
     
    09
    August
    Serviciu divin familii   
    M-Z @ 11:00am
     
    09
    August
    Serviciu divin familii   
    A-L @ 5:00 pm
 

Martie 2019

 
 

PAGina pastorului

Martie 2019

3 martie

      

   Nici o generaţie nu a reuşit până acum să găsească soluţii reale la conflictul dintre generaţii, în general, şi la conflictul dintre părinţi şi copii, în special. Generaţia în vârstă se plânge permament că tinerii sunt iresponsabili, iar tinerii, la rândul lor, vorbesc despre modul învechit de gândire al celor în vârstă. Schimbarea generaţiilor şi contrastul dintre ele este un fenomen absolut natural, o realitate istorică care a existat şi va exista întotdeauna. Fiecare generaţie este unică, are trăsături proprii, stil de viaţă şi mentalitate specifică, fiind caracterizată de un anumit set de valori, care o diferenţează de cele anterioare sau viitoare. Sistemul de valori al fiecărei generaţii este construit şi influenţat de contextul cultural, politic, religios şi social.
   Sociologul şi gânditorul francez, Alexis de Tocqueville menţiona cu aproximativ 200 de ani în urmă, în celebra sa carte ,,Democraţia în America”, că fiecare generaţie e un alt popor. Este un alt popor în sensul că au alte obiceiuri şi mentalităţi, un mod propriu de a privi lumea, raportându-se diferit la trecutul, prezentul şi viitorul omenirii.
   În anul 1993, Samuel Huntington a publicat articolul intitulat ,,Ciocnirea civilizațiilor”, iar în anul 1996 a reluat și dezvoltat tema în cartea ,,Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”. În cartea sa, Samuel argumentează că principalele cauze ale conflictelor dintre generaţii sunt diferențele de ordin cultural și religios. Generaţiile mai în vârstă şi cele mai tinere sau generaţia părinților şi a copiilor au câteva scopuri comune:
1. Libertatea - de exprimare, fizică, morală... etc
2. Satisfacţia spirituală - confortul psihic, fericirea, plăcerea.
3. Realizarea profesională şi materială - diferențele dintre părinți și copii apar nu în identificarea scopurilor, ci în intensitatea practicării şi prioritatea acestora. De exemplu, tinerii își doresc împlinirea şi manifestarea acestor scopuri într-o doză mai mare decât vârstnicii, dacă se poate în proporţie de 100%. De asemenea, cei mai în vârstă plasează scopurile lor într-o ordine inversă față de cei tineri.
Principalele cauze ale conflictelor dintre generaţii sunt 1) dificultăţile de relaţionare, 2) lipsa de comunicare şi 3) agresivitatea crescută. Metodele greşite folosite pentru reconciliere pot amplifica conflictele existente dintre generaţii:
1. Impun, în loc să negociaze regulile.
2. Controlează, în loc să verifice situaţia.
3. Moralizează, în loc să argumenteze.
4. Ameninţă, în loc să explice consecinţele acţiunilor.
Există câţiva factori care accelerează diferenţele dintre generaţii:
1. Tehnologizarea şi digitalizarea.
2. Detaşarea sau chiar abandonarea propriei culturi sub presiunea multiculturalismului şi a pluralismului religios.
Există soluţii? Dacă da, care sunt acestea?

    

 

 10 martie

 

     Diferenţa dintre generaţii a devenit o prăpastie interculturală în ultimii zeci de ani. Psihologii, începând cu Sigmund Freud, au constatat că atitudinile noastre de bază sunt, în mare parte, formate în jurul vârstei de cinci ani, iar schimbările ulterioare ale acestor atitudini necesită un efort uriaş. Istoricii americani Neil Howe și William Strauss, plecând de la premisa că atitudinile noastre se formează în copilărie, au înţeles că perioada istorică în care ne naștem va avea un rol hotărâtor în modelarea şi dezvoltarea acestor atitudini. Influenţele culturale care se manifestă asupra noastră în copilărie, modelele care ne inspiră şi provocările cărora trebuie să le facem faţă determină modul în care vom aborda viaţa. În acord cu aceste supoziţii putem împărţi populaţia în grupe de generaţii, formate din persoane care s-au născut în preajma aceluiași mediu de hranire.
    Acest lucru înseamnă că fiecare generatie a avut experienţe similare și, prin urmare, a dezvoltat atitudini similare. De exemplu, familia, deși este o experienţă universală, s-a manifestat diferit de la o perioadă istorică la alta, specific fiecărei generaţii. Fiecare generaţie este formată din persoane născute într-o perioadă de aproximativ 20 de ani. De asemenea, fiecare generaţie trece prin fazele obişnuite ale vieţii: copilărie, tinerețe, maturitate și bătrâneţe. Fiecare generaţie va domina societatea în timpul vârstei mijlocii, între 40 și 60 de ani, apoi începe să iasă din joc, cedând zona de influenţă următoarei generaţii. Pe măsură ce fiecare generaţie ajunge la sfârșitul duratei sale de viaţă de aproximativ 80 de ani, ciclul se repetă. Fiecare generatie este unică, are trăsături proprii, stil de viaţă si mentalitate specifice, fiind caracterizată de un anumit set de valori care o diferențiază de cele anterioare sau viitoare. Sistemul de valori al fiecărei generații este construit și influențat de contextul cultural, politic, religios și social. Principalele cauze ale conflictelor dintre generații sunt diferențele de ordin cultural și religios.
    În ultimii 20 de ani ritmul schimbărilor s-a accelerat masiv din cauza industrializării, tehnologizării, virtualizării, digitalizării, multiculturalizării, emigrării, mediatizării, pluralizării religiei etc. La rândul lor, ideologiile care s-au perindat pe scena istoriei în ultima sută de ani au influenţat mult generațiile din vremea respectivă: iluminismul, liberalismul, comunismul, feminismul, socialismul, fascismul, sionismul, naționalismul, anarhismul, ecologismul, fundamentalismul islamic, sexismul.
În fiecare biserică există patru categorii de generaţii extrem de diferite una de alta, însă le vom prezenta doar pe cele din ultima sută de ani:
1. GENERAŢIA CEA MARE, Generaţia Eroilor (cei născuţi între 1901 şi 1924) sunt cei care au crescut în Marea Criză și au luptat în Cel de-al Doilea Război Mondial.
2. GENERAŢIA TĂCUTĂ, Generaţia Artiștilor (născuţi între 1925 şi 1945) sunt cei care au supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial, dar care prea tineri pentru a se fi înrolat în război.
3. GENERAŢIA BABY BOOMERS / TRADIŢIONALIŞTII, Generaţia Profeţilor (născuți în perioada de explozie demografică, 1946-1963) sunt oamenii cu vârsta cuprinsă în prezent între 55 şi 75 de ani.
4. GENERAŢIA X, Generaţia Nomazilor (1964-1979) sunt persoanele cu vârsta cuprinsă astăzi între 39 şi 55 de ani.
5. GENERAŢIA Y / MILENIALII, Generaţia Eroilor sau Generatia Net (născuţi între 1980–2000) sunt persoanele cu vârsta 20 - 40 de ani.
6. GENERAŢIA Z / DIGITALII (născuţi între 2000–2020) sunt tinerii cu vârsta sub 20 de ani. (Va urma...)

  24 martie

 

Viaţa noastră este formată din etape şi fiecare dintre ele este un nou început. Sunt situaţii în viaţă când, în urma unor informaţii primite sau a unor experienţe trăite, suntem în pragul unui nou început. Astăzi ne aflăm la un nou început, deşi nu este un început de an nou, ci este începutul unui nou mandat, o nouă etapă de slujire a Bisericii Betania. Betelul este un exemplu de nou început în viaţa patriarhului Iacov. Cu excepţia Ierusalimului, Betelul este menţionat în VT cel mai mult, numele lui fiind amintit de 65 de ori. Betel înseamnă ,,Casa lui Dumnezeu” şi se află la 19 km nord de Ierusalim. Betelul este locul unde, asemenea bunicului său Avraam, Iacov se întâlneşte de două ori cu Dumnezeu. Între cele două Beteluri ale lui Iacov este o perioadă de aproximativ 20 de ani, în care au loc fuga în Haran, căsătoriile, îmbogăţirea, conflictul cu Laban şi întoarcerea în Canaan. Pentru Iacov, Betelul este Casa lui Dumnezeu, locul unde i se schimbă şi numele şi viaţa. Frumuseţea acestui nou început a fost rezultatul mai multor influenţe:
1. INFLUENŢA LUI LABAN
Dumnezeu îl vindecă pe Iacov de înşelăciune prin experienţa de aproximativ 20 de ani de viaţă cu Laban, care era un înşelător mai mare decât Iacov. În acestă etapă, Iacov învaţă să muncească, nu să fure; să se bazeze pe Dumnezeu, nu pe naivitatea celor din jur; să stabilească acorduri cinstite pe care mai apoi să le respecte cu demnitate.
2. INFLUENŢA LUI ESAU
Dumnezeu îl vindecă pe Iacov de superioritate şi hoţie, expunându-l pe el, familia şi proprietăţile sale la răzbunarea lui Esau, care era mai puternic decât el. În acestă etapă Iacov învaţă că orice faci în viaţă are consecinţe; că orice faci se răsfrânge în egală masură şi
asupra familiei; că recunoaşterea greşelilor şi cererea iertării sunt cheile de rezolvare a conflictelor.
3. INFLUENŢA LUI DUMNEZEU
Iacov este vindecat de individualism, materialism şi lăcomie. Iacov învaţă că binecuvântarea înseamnă mai mult decât bogăţia; că viaţa este o luptă care trebuie dusă cu cinste, pentru că Dumnezeu vede toate lucrurile; că în viaţă necazurile sunt inevitabile. El acceptă să aibă o soţie pe care nu a ales-o şi pe care n-a iubit-o, însă a pierdut soţia pe care a ales-o şi a iubit-o. Acceptă să aibă un şef care-l minte şi care-l fură, aşa cum el a furat şi a minţit pe membrii familiei lui. Acceptă s-o înmormânteze pe Rahela, soţia pe care a iubit-o, respectând dreptul lui Dumnezeu de a hotărî ziua naşterii şi a morţii unui om.
4. INFLUENŢA MORŢILOR
Iacov se detaşează de trecutul lui:
a) Îngroapă aurul, cerceii şi dumnezeii străini ale soțiilor lui (Gen. 35:4).
b) Moare doica Debora (v. 8).
c) Numele Iacov este schimbat în Israel (v. 10).
d) Soția Rahela moare (v. 19) din cauza blestemului său (v. 32).
e) Tatăl Isaac (v. 29) moare când ajunge Iacov la el.
Prin toate aceste evenimente Iacov este pregătit pentru un nou început. Asemenea lui, şi noi în această perioadă avem parte de un nou început. Şi noi avem în spate bucurii şi dezamăgiri, toate acestea constituinduse într-o şcoală a vieţii care ne pregăteşte pentru acest nou început. Începem cu încredere în Dumnezeu, cu dragoste pentru oameni, cu pasiune pentru slujire, cu râvnă pentru sfinţenie, ferindu-ne şi de ce ni se pare rău.

 31 martie

   Generaţia Z, i-Generation, se referă la cei născuţi între 2000-2020, tinerii cu vârsta cuprinsă între 0-20 de ani. Generaţia Z a crescut într-o lume a posibilităţilor nelimitate, în care pot avea totul la cerere. Ei sunt generaţia conectată, digitalizată, născându-se cu ,,un smart device în mână". Ei petrec cel puţin trei ore pe zi în faţa ecranului, online şi totuşi înstrăinaţi. Ei folosesc limbajul cifrat, fenomen care a produs un comportament numit «atenţia de moment». Studiile arată că durata maximă de atentie a generației Z este de 8 secunde în comparaţie cu durata de 15 secunde a Milenialilor. De asemenea, ei au trecut de la faza de relaţii la faza de tehnorelaţii, au trecut de la textul scris la cel vizual - Youtube și Netflix. Riscul lumii virtuale este şi faptul că idealizează viaţa, prezentând-o la modul perfect: vacanţe, călătorii, restaurante, haine, case şi maşini scumpe. Ei proiectează absolutul din lumea virtuală în lumea reală, creând aşteptări care nu se împlinesc.
   Un studiu realizat la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh a demonstrat faptul că o persoană este cu atât este mai depresivă, mai stresată şi mai singură cu cât petrece mai mult timp pe internet. Statisticile demonstrează faptul că depresia va deveni boala secolului. Datorită dinamicii vieţii virtuale ei se aşteaptă ca totul să fie scurt, concret, expeditiv, grăbit şi să aibă legătură cu tehnologia. Ei nu preferă meseriile, iar atunci când îşi iau un serviciu preferă lucrul de la distanţă şi un program flexibil, trecând în felul acesta de la modalitatea de lucru exploatatoare la cea integratoare. Cele mai neplăcute activităţi profesionale pentru ei sunt în construcţii, trasporturi, achiziţii, logistică, contabilitate, chimie şi petrochimie. Trei din patru nu vor să muncească, iar cei care muncesc caută job-uri pe care să le facă de pe computer.
   Dacă lucrurile vor continua în acest ritm şi în această direcţie, tehnologizarea şi digitalizarea vor face ca să nu mai existe relaţii interumane şi nici valori comune. În acelaşi timp, generaţia Z este mai empatică şi foarte mobilizatoare, Chiar dacă nu se cunosc, pentru orice nevoie ei se mobilizează foarte uşor cu ajutorul internetului. Onestitatea și respectul sunt printre cele mai importante valori pe care tinerii Z le caută în biserică şi în relaţia cu liderii. Această generație începe școala mai devreme, termină mai târziu, provine din familii cu stabilitate financiară mai mare şi cu mai puțini frați/surori. Ei sunt generaţia adaptativă, neutrală, îngăduitoare, voluntarială. Sociologii apreciază că această generaţie va fi cei mai educată şi mai flexibilă generaţie de până acum. Adevărul este că redefinirea violentă a valorilor care au guvernat până acum societatea omenească nu putea să aibă loc decât într-o generaţie de oameni extrem de permisivi. Numărul infracțiunilor grave, violente în rândul generaţiei Z a înregistrat o scădere de 83%. Tinerii generației Z sunt mai realişti şi mai pragmatici decât generaţia precedentă, sunt mai orientaţi spre carieră şi se adaptează mai uşor inovaţiilor din lumea digitală, îmbinând tehnologia cu munca. Ei sunt mai puțin înclinaţi spre criminalitate și abuz de substanțe (droguri, alcool…), dar sunt mai predispusi la depresie. Sunt mai interesați să-și urmeze pasiunile și să facă ceea ce le place decât să facă bani. Pun mare preț pe transparență și autenticitate şi vor să lucreze individual mai degrabă decât în echipă.
   Motivul pentru care am prezentat aceste informaţii nu este pentru a surprinde calităţi sau defecte, ci doar diferenţe, diferenţe pe care trebuie să le gestionăm cu înţelepciune, maturitate, răbdare şi multă comunicare.
Pastor Luigi Miţoi